Berlinul a fost de acord să cheltuiască 16 miliarde de euro pentru a construi patru mari centrale de gaze naturale pentru a satisface cererea de electricitate în cadrul unei revizuiri majore a rețelei energetice a țării, scrie Politico. Oficialii au spust că noua strategie vine „în plus față de extinderea consistentă a energiilor regenerabile” și este esențială pentru a asigura furnizarea constantă de energie electrică „chiar și în perioadele în care soarele și vântul sunt puține”.
Scăderile mai accelerate ale cererii din restul statelor europene au redus presiunea pe prețurile spot din respectivele regiuni, în comparație cu România.
România a înregistrat în luna iunie unele dintre cele mai reduse prețuri medii zilnice spot la energie electrică din Europa, cu excepția statelor scandinave și Marii Britanii, prețul de pe piața autohtonă, operată de OPCOM, situându-se cu aproape 10 euro/MWh sub cel din Germania, cea mai importantă piață europeană, relevă datele analizate de Profit.ro. Producția în creștere și consumul în scădere, atât la nivel național, cât și regional, au contribuit la această evoluție.
De câteva luni, chestiunea nucleară otrăvește viețile europenilor, care întâmpină cele mai mari dificultăți în a se pune de acord pe această temă. Încălzirea globală și sfârșitul erei gazului rusesc ieftin, ca urmare a războiului din Ucraina, i-au convins să ia măsuri pentru a-și decarboniza economia, pentru a-și consolida independența energetică, dar și pentru a evita o creștere a prețurilor la gaze în vara anului 2022
Germania va deconecta ultimele sale trei centrale nucleare până la sfârșitul zilei de sâmbătă, punând capăt unui program de șase decenii care a generat una dintre cele mai puternice mișcări de protest din Europa. Este un deznodământ foarte așteptat de ecologiști, care a cunoscut însă o scurtă amânare din cauza războiului din Ucraina, relatează Reuters.
În pofida crizei energetice, Germania își menține intenția de a renunța la energia nucleară, astfel că sâmbătă ultimele trei reactoare care mai funcționează vor fi închise, iar cea mai mare economie a Europei va mai face un pas în tranziția sa verde, informează AFP.
Șapte state membre UE, printre care Germania, Spania și Danemarca, și-au intensificat opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energiile regenerabile, potrivit unei scrisori consultate de Reuters.
Planurile de închidere a acestora până la finalul acestui an au fost amânate atât din cauza perspectivei tot mai sumbre cu privire la livrările de gaze din Rusia, cât și a prognozelor extrem de pesimiste privind producția de energie nucleară a Franței în sezonul rece.